Kaiamo – experienta fine dining

La insistentele managerei echipei din care fac parte, am iesit la inceputul lunii, la Kaiamo, despre care stiam doar ca e un restaurant nou, de “fine dining” in Bucuresti. Asteptarile mele erau ca o sa avem parte de niste preparate minuscule si niste combinatii dubioase, dar ca merge ca experienta. N-am fost niciodata mai bucuroasa sa-mi fie inselate asteptarile. 🙂

Am fost suprinsa inca de cand am facut rezervarea, cand ni s-a spus ca, fiind mai mult de 7 oameni, vom degusta ‘Chef’s menu’, alcatuit din 9 feluri de mancare, la pretul de 232 lei. Urmatoarea supriza a fost cand am ajuns la restaurant. Cand auzi de fine dining, te gandesti si la un decor rece si oficial, insa la Kaiamo am descoperit un loc cald si primitor, nu foarte mare dar impartit de 4 zone, fiecare reprezentand o zona a Romaniei.

Daca la mancare nu ne-am batut capul pentru ca aveam meniul prestabilit, am fost placut surprinsa sa descopar un meniu de bauturi mai ieftin decat in multe puburi. Dar sa trecem la mancare.

Am inceput totul cu o supa de dovleac cu spuma de lapte, in care jur ca nu am simtit gustul specific de dovleac. A fost inceputul perfect pentru o experienta ce avea sa ma incante mai tare cu fiecare fel de mancare in parte.

Am continuat cu “legal mushrooms”, o tocanita de ciuperci ce continea atat galbiori si ghebe, cat si urechi de lemn si shitake, idea fiind de a combina gusturile traditionale romanesti cu cele exotice. Nu pot sa va explic cat de gustoasa era. Atat de gustoasa, incat mi-a parut rau ca nu aveam in colt de paine sa sterg farfuria si de ultima picatura de sos.

Al treilea fel a fost bibanul de mare cu ierburi aromatice si dovlecei intr-un sos delicios. probabil cel mai bun biban pe care l-am mancat vreodata. O explozie de gusturi, perfect imbinate.

A urmat in fel de mancare usor, “fake caviar”, de fapt linte innegrita cu cerneala de sepie. Eu nu sunt mare fan linte, de felul meu, dar aici am mancat tot.

Felul cu numarul 5, “paradox” –  burta de vita si cozi de raci in sos de crustacee, a fost singurul care pot spune ca nu m-a incantat peste masura, dar asta doar pentru ca eu nu mananc nici macar vestita ciorba de burta, de care e fascinat tot romanul. Totusi am gustat acest fel de mancare (I’ll try anything once) si nu pot spune ca mi-a displacut, gustul era ok, doar ca eu nu support textura burtii de vita. Am mancat in schimb, toate cozile de raci.

A urmat inima de vita pe jar cu sos de leustean, alge si ceapa verde aka Soul Food – n-am mancat niciodata asa ceva, dar din sosul ala as mai fi vrut o portie.

Felul cu numarul 7 a fost si cel mai gustos, din punctul meu de vedere. Intitulat Silent Anatomy, era compus din urechi si burta de porc, cu hrean afumat si ciuperci, fenicul cristalizat si fan comestibil – absolut divin, un pic cam greoi pentru cei care nu sunt obisnuiti cu carnea grasa, dar extraordinar de bun.

Desi meniul era compus din 9 feluri de mancare, inainte de a trece la desertam fost rasfatati si cu ceva extra, si anume crema de zahar ars, facuta in acea dimineata de catre Chef Radu, impreuna cu bunica sa, dupa reteta ei – un deliciu, mai ales ca e printre deserturile mele preferate.

Ultimele 2 feluri din meniu au fost desert. La numarul 8 am avut parte de parfait facut in casa cu pirsici, caise, nectarine si ciocolata alba, servit pe pietre de rau. Foarte amuzant mi s-a parut faptul ca am fost instruiti ca pietrele nu sunt comestibile, aparent erau patiti :)))).

Ultimul fel de mancare a fost piesa de rezistenta. “Piatra de rau” este un preparat cu inspiratie din Luncavita, satul din care se trage partenera lui Chef Radu. Compus din spuma de ciocolata alba, praf de masline, pudra de macaroons si umpluta cu spuma de fructe de sezon, desertul arata exact ca o piatra, si dupa prima lingurita am inteles expresia “curcubeu in cerul gurii”. Dulce, dar nu prea dulce, combinata cu gustul acrisor al fructelor de padure din interior, cu acea textura care se topea in gura… As recomanda acest restaurant si doar pentru acest desert.

La sfarsit Chef Radu, un tanar tatuat si zambaret, a venit sa ne intrebe cum a fost totul, ceea ce din nou mi se pare un personal touch foarte fain la un restaurant. Preturile nu sunt atat de usturatoare pe cat ai putea crede la un astfel de restaurant. Exista si 3 course menu la 50 de lei, un pahar de vin e 15-16 lei, limonada si cafeaua la fel.

Recomand tasting menu pentru experienta inedita, dar poti oricand merge si comanda un main course si un desert (neaparat si desert) si nu o sa iesi mult mai scump decat la o trattoria, de exemplu.